Agora

Mecanismul fiscalitatii…

benionweb — Fri, 11 Jun 2010 08:30:26 +0000

Într-o dimineata, stapânitorul unei cetati fu trezit de niste strigate care se auzeau din piata: „Hai la mere! Mere dulci cum n-ati mai gustat!”. Ridicându-se indispus din pat si privind pe fereastra, vazu un târgovet ce vindea, într-adevar, mere, înconjurat de o multime de musterii. „Trebuie sa fie tare bune merele alea”, îsi spuse mai-marele cetatii si, facându-i-se pofta, îl chema pe primul sau sfetnic si îi porunci: „Ia cinci galbeni si mergi în piata sa cumperi mere de la târgovetul acela”. Primul sfetnic îl chema pe paharnic si îi spuse: „Uite patru galbeni, du-te si cumpara mere”. Paharnicul se adresa, la rândul sau, stolnicului: „Poftim trei galbeni, de care sa cumperi mere de la târgovetul acela”. Stolnicul îl chema pe primul strajer îi dadu doi galbeni si îl trimise în piata. Acesta dadu un galben unui strajer din subordine, iar acela se duse la târgovet si îi lua la rost: „Hei, ce tot strigi asa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetatii, iar drept pedeapsa mi-a poruncit sa-ti confisc caruta asta cu mere”.

Zis si facut. Întors la seful sau, strajerul se lauda: „Am facut un târg nemaipomenit. Cu un galben am cumparat o jumatate din caruta cu mere a targovetului”. Primul strajer merse la stolnic: „M-am târguit si, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reusit sa cumpar un sac cu mere!”. Stolnicul – repede la paharnic: „Cu trei galbeni am luat o tolba întreaga cu mere”. Paharnicul dosi jumatate din cantitate si apoi merse la primul sfetnic: „Iata, cei patru galbeni

mi-au ajuns doar pentru o jumatate de tolba cu mere”. Iar primul sfetnic se înfatisa dinaintea stapînitorului cetatii si glasui: „Maria ta, iata, am îndeplinit porunca. Numai ca de acei cinci galbeni n-am reusit sa târguiesc decât cinci mere”.

Mai-marele cetatii musca dintr-un mar si cugeta: „Hmmm… Cinci mere pentru cinci galbeni… scump, foarte scump! Si, cu toate astea, târgovetul acela avea o multime de cumparatori. Înseamna ca lumea o duce bine, are bani. Ia sa maresc eu birurile!”

Parola resetare SAMSUNG

benionweb — Sat, 27 Feb 2010 17:32:28 +0000

Salutare!

Am cautat tot net-ul codul de deblocare pentru Samsung dual sim D880 Duos si dupa lupte seculare l-am gasit.

*2767*3855# codul de securitate se va reseta la 0000

ATENTIE!!! Faceti back-up la tot ce aveti pe telefon pentru ca nimic nu va fi crutzat! In timpul acestei operatiuni tineti telefonul conectat la incarcator.

Succes!

9 Octombrie. Ziua oficiala a comemorarii holocaustului. Versiunea Tg. Jiu, Colegiul Tehnic 2

benionweb — Mon, 11 Jan 2010 22:15:21 +0000

Am gasit cateva materiale pe net. Initial am ras. Acum nu stiu daca sa mai rad sau sa plang.

Abia trecusem peste perioada in care primeam diverse mailuri agramate de la persoane cu pretentii… si inca mai primesc… dar am invatat sa trec peste detalii, peste obstacole, si sa privesc esentialul. Uneori insa e greu sa aflii care este esenta unui mesaj transmis in felul urmator de insasi profa de istorie. Tineti-va bine! (deci nu tine-tiva si nici tinet-iva )

Sunt convins ca si powerpoint-ul a fost facut de aceeasi geniala profa. “Toti pentru unul si unul pentru toti; Dumnezeu-Iubire-Pace” Deep! Urmeaza interviul. La fel de profund si patrunzator dar mai ales plin de informatie istorica; o scurta biografie a lui Hitler. Atentie!!! Urmeaza cuvinte socante! Trimiteti la culcare copiii care inca mai au o sansa sa invete corect limba romana si sa afle cateva din evenimentele majore ale istoriei universale.

Aveam insa pretentii de la reporteri… pai bine ma, voi nu stiati ca fata e boboaca, ea de unde sa stie de holocaust duuuuuhhhh… profa aia se presupune ca a facut o facultate de istorie si nu stie, da’ biata boboaca…

Cred ca si ea e tot boboaca…

Speram ca macar cineva sa stie care-i treaba cu holocaustul asta….

Parcatorii din Bucuresti

benionweb — Sat, 07 Feb 2009 11:08:49 +0000

Este aproape imposibil sa fii sofer in Bucuresti si sa nu te fi intalnit cu ei… boschetarii parcatori. Watch this…

Partea I

Partea a II-a

Configurare IMAP Gmail pe N95

benionweb — Sat, 03 Jan 2009 10:12:19 +0000

Dupa lupte seculare am gasit taina setarii Gmail-ului pe N95. Evident, aceasta formula functioneaza pentru orice alt telefon similar.

Succes!

Fane Trotil & Asociatii…

benionweb — Sun, 07 Dec 2008 19:12:40 +0000

Cu siguranta va aduceti aminte de clipul de la BT cu zanul care rezolva rapid problemele de finantare ale micilor intreprinzatori…

…ei bine, se pare ca si Fane Trotil, camataru’ din cartier, si-a dezvoltat un business asemanator.

Videoclip castigator al Grand Spoof 2008.

No comment…

benionweb — Thu, 04 Dec 2008 16:53:09 +0000

benionweb — Mon, 01 Dec 2008 17:21:35 +0000

O pastila de relaxare printre atatea articole despre criza .

Consider acest clip mult mai fain decat originalul (by rihanna). – mandy rules!

Enjoy!

Criza subprime. O explicatie cu broscute.

benionweb — Sat, 11 Oct 2008 19:40:53 +0000

Intr-un satuc de campie, a venit un investitor american particular, insotit de asistentul lui.A batut la prima usa intalnita si i-a spus proprietarului: Uite, eu sunt colectionar de broscute. Daca imi aduci o broscuta, am sa iti dau pe ea 10 dolari. Taranul a fugit repede in padurea din spatele casei si a luat o broscuta. I-a dat-o investitorului, si-a luat cei 10 dolari si le-a spus vecinilor despre ce afacere a facut. A doua zi, fiecare taran s-a dus la investitor cu cate o broscuta, pe care a vandut-o cu 10 dolari.

Dupa cateva zile, investitorul le-a spus satenilor: Vad ca afacerea merge. De azi, pentru fiecare broscuta am sa va platesc cate 20 de dolari. Taranii au dat fuga in padure, au cules broscute si le-au predat pentru 20 de dolari/bucata, investitorului. Dupa alte cateva zile, acesta s-a intors in SUA presat de afacerile de acolo, lasandu-l pe asistentul lui sa vina cu broscutele dupa cel mult o saptamana. Inainte de a pleca, le-a spus:” Dragii mei, sunt nevoit sa ma intorc urgent in State. Va promit insa ca la intoarcere am sa cumpar de la voi broscutele cu 60 de dolari bucata”. Si a plecat, in uralele satenilor fericiti de pleasca ce a dat peste ei. A doua zi, asistentul investitorului a adunat satenii si le-a spus: “Fratilor, m-am gandit la o afacere pentru voi. Seful meu se va intoarce peste doua saptamani si va va plati cate 60 de dolari/broscuta. Daca vreti, vi le vand eu inapoi pentru 35 de dolari bucata, iar voi le veti vinde cu 60. Profitul vostru va fi frumusel. Ce spuneti?”

Satenii, s-au adunat la sfat si au decis ca o asa afacere nu mai prind ei degraba. Au pus mana de la mana, s-au imprumutat pe la cunoscuti, pe la banci, care pe unde a putut, si au cumparat broscutele inapoi cu 35 de dolari bucata. Asistentul investitorului a luat banii, a plecat in SUA, iar pe sateni nu i-a mai cautat nimeni, niciodata. Au ramas cu banii dati, cu imprumuturi scumpe la banci si fara sa detina niciun activ in plus fata de ceea ce aveau inaintea afacerii.

Aceasta este povestea crizei subprime, pe intelesul celor care nu au deprins cotloanele businessului bancar.

Isteria financiara in Romania

benionweb — Thu, 09 Oct 2008 11:14:30 +0000

In ultimele cateva zile s-a creat o adevarata isterie in randul clientelei bancare, privind retragerile masive de numerar din casierii.

Cu siguranta cei care au creat aceasta isterie au foarte mult de castigat… mai ales intr-o perioada tulbure pe plan international in care lichiditatea este atat de necesara. Am vazut astazi la casieria unei banci o coada imensa; o multime de oameni isi ridicau disponibilitatile de la casierie si le indesau in sacose de plastic. Acest lucru se intampla numai in tarile primitive, in triburi si da dovada de lipsa de intelepciune si de maturitate. Deci este mai riscant sa-ti lasi banii in banca nr 4. in sistemul bancar romanesc, care a obtinut un profit in 2008 de 133% fata de anul 2007 stiind ca anul 2008 a fost un an financiar mult mai prost decat anul trecut pentru intreg sistemul financiar, decat sa iti iei – ad literam – banii de la casierie in sacosa si sa-i depozitezi acasa, sub saltea.

Cred ca acest context va crea cadrul ideal hotilor de apartamente, a hotilor de buzunare sa jefuiasca ce pana acum era in siguranta la banca.